Cel mai recent volum al poetei Nicole Sere a fost prezentat în cadrul întâlnirii Cenaclului Literar „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc
Întâlnirea Cenaclului Literar „Buna Vestire”, desfășurată joi, 17 iulie, la Miercurea-Ciuc, a fost dedicată prezentării celui mai recent volum de versuri al poetei Nicole Sere, Serafim. Evenimentul a reunit membri ai cenaclului și iubitori ai poeziei contemporane într-o atmosferă caldă, de dialog literar, oferind participanților prilejul de a descoperi o voce poetică distinctă, aflată într-o evoluție remarcabilă.
Întâlnirea a avut și o notă aniversară. Membrii cenaclului i-au adresat urări de sănătate și inspirație președintelui acestuia, poetul Ionel Simota, transformând reuniunea într-un moment de sărbătoare literară și colegială.
Un moment aparte l-a constituit recitalul susținut de jurnalistul și membru al cenaclului Gheorghe Flip, care a dat expresivitate unor poeme din volum, punând în valoare muzicalitatea și forța lor imagistică. În cadrul discuțiilor care au urmat, Ionel Simota, Ramona Moldovan, Georgeta Mănilă, Claudiu Sere și Mircea Matei au evidențiat originalitatea discursului poetic, bogăția metaforelor și universul simbolic construit de autoare.
Nicole Sere, pseudonimul literar al profesoarei Nicoleta Boloca, este originară din Rieni, județul Bihor. Absolventă a Facultății de Litere și Științe a Universității din Oradea, și-a desfășurat activitatea în învățământ atât ca profesor, cât și în funcții de conducere și de inspector școlar. Dincolo de parcursul profesional, și-a construit discret, dar constant, un drum în literatură, debutând editorial în anul 2023 cu volumul Femeia indigo, distins ulterior cu Premiul pentru Cartea de Debut al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, în anul 2023 a primit Marele Premiu „Ion Cozmei”, confirmare a unui talent poetic remarcat încă de la începuturile sale editoriale.
Dacă volumul de debut anunța apariția unei voci lirice originale, Serafim confirmă maturizarea unui univers poetic bine conturat. Nicole Sere nu descrie lumea în mod direct, ci o recreează prin imagini surprinzătoare, asocieri insolite și simboluri care invită cititorul la interpretare.
Încă din poemul „Al 13 ceas”, timpul încetează să mai fie o simplă succesiune de ore și devine un spațiu al căutării de sine. Versuri precum „licitez al 13 ceas al crepusculului” sau „cred că e ora la care-mi voi vedea umbra neatinsă” transformă experiența cotidiană într-o meditație asupra destinului și identității.
Aceeași libertate imaginativă se regăsește în poemul „Caruselul cailor de ceai”, unde elementele cosmice și reflecția filozofică se întâlnesc firesc. Poeta trece cu naturalețe de la imaginea toamnei la întrebări despre existență și timp, pentru a încheia într-o notă de speranță: „iartă-mă, Doamne! / până la urmă, oricare sfârșit / poate fi un nou început!”.
În alte poeme, imaginarul capătă accente aproape mitologice. În „Desculță prin Corsica”, personajul liric traversează spații simbolice populate de corsari, comete și Cronos, într-un univers unde realitatea și visul coexistă fără granițe. În „Haide, Nicole, întreabă-mă!”, dialogul cu sine devine prilej de rememorare și reflecție asupra timpului, a inocenței și a fragilității existenței.
Deosebit de interesant este felul în care Nicole Sere reușește să aducă în același poem referințe culturale și imagini ale prezentului. În „Zbor de fluturi și ceai”, alături de trimiterea la În căutarea timpului pierdut, apar firesc Instagramul și TikTok-ul, fără ca poezia să-și piardă autenticitatea. Dimpotrivă, contrastul dintre cultura livrescă și lumea contemporană accentuează senzația unei permanente căutări a sensului.
Nici poemul „Flux sangvin” nu urmărește o confesiune directă, ci transformă emoția într-o succesiune de imagini puternice. Din „pântecul” poetei se nasc „o mie de condori”, timpul „eșuează lamentabil într-o banchiză”, iar finalul concentrează poate una dintre cele mai sugestive definiții ale creației: „trăiesc un anotimp violet, / doar al meu, / din care curg râuri de cuvinte…”
Poezia lui Nicole Sere nu se dezvăluie în întregime la prima lectură. Este o poezie care invită cititorul să revină asupra textului, să descopere noi sensuri și noi corespondențe între imagini. Simbolurile, metaforele și referințele culturale nu reprezintă simple artificii stilistice, ci alcătuiesc un limbaj propriu, coerent și recognoscibil.
Prezentarea volumului Serafim în cadrul Cenaclului Literar „Buna Vestire” a confirmat nu doar interesul pe care îl stârnește această poezie, ci și faptul că Nicole Sere se înscrie între vocile contemporane care cultivă un lirism al reflecției și al imaginației, în care realitatea este permanent transfigurată prin forța cuvântului.
Întâlnirea de la Miercurea-Ciuc a demonstrat încă o dată rolul pe care cenaclurile literare îl au în promovarea autorilor contemporani și în menținerea unui dialog viu între scriitori și cititori. Pentru cei prezenți, Serafim nu a fost doar un volum prezentat, ci începutul unei conversații despre poezie, sensibilitate și puterea literaturii de a crea lumi în care imaginarul și realitatea se întâlnesc firesc.