Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar românesc a urcat ușor în primul trimestru din 2025, ajungând la 2,53% la finalul lunii martie, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acest nivel marchează o creștere atât față de sfârșitul anului trecut (2,48% în decembrie 2024), cât și față de aceeași perioadă din 2024, când rata era de 2,41%.
Evoluția activelor bancare: creștere susținută în ciuda riscurilor
La sfârșitul lunii martie 2025, în România activau 32 de instituții de credit, dintre care zece erau sucursale ale unor bănci străine. Activele totale ale sistemului bancar se ridicau la 887 miliarde lei, în creștere cu 5,2 miliarde lei față de decembrie 2024 și cu 64,4 miliarde lei comparativ cu martie 2024.
Instituțiile cu capital privat dețineau 85,8% din totalul activelor, iar cele cu capital străin controlau 63,1% din piață, conform datelor centralizate de BNR și citate de Agerpres.
Transformări majore în structura creditării: populația cedează teren
De la debutul pandemiei, structura portofoliului de credite s-a modificat radical:
• Soldul creditului acordat populației a scăzut cu aproximativ 6%.
• Creditul guvernamental a crescut de 2,5 ori.
• Creditul corporate (pentru companii) a urcat cu 76%, alimentat în special de creșterea finanțărilor în valută (euro).
Această dinamică a dus la o schimbare spectaculoasă în ierarhia beneficiarilor de împrumuturi. Dacă în 2019 populația era liderul incontestabil al creditării bancare, în 2025 a coborât pe ultimul loc, fiind devansată inclusiv de stat și companii.
Statul român, cel mai mare “client” al băncilor
Creșterea explozivă a creditului guvernamental reflectă nevoia tot mai mare a statului de finanțare. În februarie 2025, soldul împrumuturilor acordate guvernului a ajuns la 246,9 miliarde lei, în creștere cu 144% față de februarie 2019, potrivit calculelor CursDeGuvernare.ro pe baza datelor BNR.
Ponderea creditului guvernamental în totalul portofoliului de împrumuturi bancare a urcat la 37%, de la doar 23% în urmă cu șase ani. Practic, statul român a devenit principalul beneficiar al creditării bancare interne, detronând atât populația, cât și mediul privat.
Concluzie:
Deși rata creditelor neperformante se menține la un nivel relativ scăzut, tendința de creștere sugerează apariția unor presiuni în anumite segmente ale economiei. În același timp, dependența tot mai mare a statului de sistemul bancar pentru finanțare ridică întrebări privind sustenabilitatea pe termen lung a acestui model.
Evoluțiile din piața bancară românească reflectă atât adaptarea la noile realități macroeconomice, cât și nevoia de prudență în gestionarea riscurilor sistemice într-un context global volatil.
Editor Mircea MATEI
